Week-end-ul trecut mi s-a facut pofta de raci, am cumparat doua kg (sa ne satisfacem pofta 🙂 ) si ne-am apucat de treaba. Eu i-am cumparat din Piata Obor – cladirea veche, de la Cherhana, ii recomand pt ca sunt proaspeti.
Neaparat trebuie sa fie vii racii. Se spala in mai multe ape, se apuca codita si se trage de ea, trebuie sa iasa un matz albastru o data cu capatul coditei. Atentie insa, cu o mana tineti de coada racul cu capul in jos, iar cu cealalta trageti de capatul cozii, altfel puteti rupe racul.
Hai ca la sfaturi mi-s buna! Pai cand i-am vazut eu cum fac ca toti (d)racii prin chiuveta p’acolo si ca au clestii cat China de mari, aproape ca-mi pieri pofta. Ce sa mai pe ici si pe dincolo, mi-a fost frica sa-i ating, insa ajutorul nu a intarziat sa apara. Am strigat din toti rarunchii (cat sa ma auda si vecina din blocul de vis-a-vis): “Iubiiiiiiii, vino tu sa-i cureti ca mie mi-e fricaaaaa!!!”
Dupa ce mi-a explicat barbatu’ ca nu ar avea cum sa ma manance de vie un rac si ca nu trebuie sa ma mai comport ca un copil, mi-a trecut frica si m-a apucat mila “Cum sa le rup codita aia, nu vezi ca astia traiesc? Nu pot sa ii chinui!”
In timp ce se curata racii(indiferent de sexul persoanei care ii curata), trebuie sa puneti oala cu apa la fiert in care se adauga sare(generos), usturoi si marar/ patrunjel. Apa trebuie sa clocoteasca in momentul in care puneti racii in oala. Acestia se tin la fiert 10 – 15 minute, dupa care se lasa la racit in apa in care au fiert.
Se scot si se servesc cu usturoi, se mananca codita si clestii.
Frica mi-a fost, mila mi-a fost, domne da’ buni mai sunt la gust!
Bon appetit! ….cum ar zice englezu’
Dana Ungureanu 